Dilema începătorului: Ce rasă să aleg?

 În activitatea de creştere a bovinelor de rasă de carne sunt importante toate caracteristicile rasei respective, care definesc capacitatea productivă a rasei, direct sau indirect influenţând şi profitabilitatea. În diferitele faze ale tehnologiei creşterii bovinelor de carne unele caracteristici au importanţă variabilă, de exemplu:

  • în faza de reproducţie sunt extrem de importante: fecunditatea, fătările uşoare, instinctul matern, rusticitatea, rezistenţa, precocitatea, instinctul  de grup, longevitatea; pentru a evalua rasele se iau în considerare indicatorii de reproducţie - fertilitate, fătări uşoare, instinct matern - asociate cu procentul de viţei născuţi şi cu procentul de viţei înţărcaţi, de unde crescătorul poate să-şi aprecieze profitabilitatea activităţii
  • în faza de îngrăşare sunt foarte importante: sporul mediu zilnic, capacitatea de valorificare a furajelor, masa corporală specifică,
  • la abatorizare sunt extrem de importante: masa musculară, raport carne - oase, calitatea cărnii.
  • longevitatea raselor - influenţează în mod direct profitabilitatea, deoarece costurile cu creşterea viţeilor scad proporţional cu creşterea perioadei de utilizare a vacilor-mame


Una din întrebările frecvente pe care le primesc toţi crescătorii de bovine de carne în rasă pură este "care este rasa cea mai bună?" Răspunsul onest la această întrebare, poate că pare evaziv, însă este unul singur: "pentru ce?"

Toate rasele de bovine de carne sunt înzestrate cu însuşiri caracteristice producerii de carne, însă sunt diferenţe semnificative între rase din punctul de vedere al calităţii şi cantităţii cărnii produse. Fiecare rasă de bovine pentru carne prezintă avantaje şi dezavantaje economice, în momentul în care se face comparaţie între ele, dintre care vă prezentăm câteva:

  • rasele care ating maturitatea reproductivă la vârste fragede (rasele precoce: Aberdeen Angus, Limousine) - în acest caz crescătorul "câştigă" prin reducerea timpului de obţinere a primilor viţeirasele cu masă corporală mare (rasele Blanc Blue Belge, Blonde d'Aquitaine, Charolais) - crescătorul are avantajul obţinerii de produşi care au greutate mai mare, produc mai multă carne, însă nu trebuie deconsiderat faptul că aceste rase necesită păşuni de calitate superioară şi furaje mai multe, viţeii la naştere au greutate corporală mai mare, ceea ce creşte riscul fătărilor grele şi a mortalităţii neo-natale
     
  • rasele cu greutate corporală mai mică (rasele Aberdeen Angus, Galloway, Highland, Shorthorn, Sura de stepă) - crescătorul are avantajul fătărilor uşoare, este mai redus necesarul de furaje  şi păşune (calitativ şi cantitativ), însă de obicei sporul mediu zilnic al acestor rase este mai mic, greutatea de tăiere se obţine într-o perioadă mai lungă
     
  • rasele cu viteză de creştere mare (spor mediu zilnic ridicat, rasele Blanc Blue Belge, Blonde d'Aquitaine, Charolais, Limousine)  - crescătorul are avantajul obţinerii unor produşi cu greutatea de tăiere în timp mai scurt decât rasele cu sporul mediu zilnic mai mic
     
  • rasele cu fătări uşoare (rasele Aberdeen Angus, Galloway, Highland, Limousine, Sura de stepă) - crescătorul are avantajul reducerii cheltuielilor de producţie prin eliminarea costurilor implicate de intervenţiile specialistului, concret medicului veterinar, pentru intervenţiile de urgenţă în distocii, cezariene, retenţii placentare şi tratamentele ulterioare pe care le necesită, totodată scade semnificativ riscul mortalităţii la noi-născuţi datorate acestor trăsături
     
  • rasele cu instinct matern deosebit (Aberdeen Angus, Galloway, Highland, Limousine, Shorthorn, Sura de stepă) - crescătorul are avantajul reducerii cheltuielilor de producţie prin scăderea semnificativă a riscului de mortalitate la noi-născuţi datorată lipsei de interes din partea vacii-mame către viţelul nou-născut, astfel se reduce şi munca istovitoare care trebuie depusă în cazul vacilor care nu-şi acceptă viţeii/nu sunt interesate de viţei, deoarece contenţia mamei şi hrănirea viţelului în astfel de cazuri implică riscuri mari de accidentare atât pentru crescător, cât şi pentru animale - prin reacţia imprevizibilă a vacii mame
     
  • rasele rezistente (Aberdeen Angus, Charolais, Galloway, Highland, Limousine, Shorthorn, Sura de stepă) - asigură reducerea costurilor de producţie prin reducerea cheltuielilor cu tratamentele veterinare, fiind rezistente la boli - aspect deloc de neglijat
     
  • rasele rustice (Aberdeen Angus, Galloway, Highland, Limousine, Shorthorn) - crescătorul are avantajul obţinerii de venituri mai mari prin reducerea costurilor de furajare, aceste rase fiind renumite pentru însuşirea  de a consuma orice tip de furaj, fără a prezenta apetit selectiv şi valorificând la maxim orice tip de furajare