Cais
Caisul cultivat este altoit si in consecinta sistemul radicular reprezinta de fapt specia de portaltoi folosita cu particularitatile ei distincte. Radacinile de tip pivotant pot atinge adancimea de 285 cm ( altoi pe prunul aiud ), si chiar 380 cm ( altoit pe zarzar ). De la adancimea de 60 – 70 cm numarul radacinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape ca dispar complet cu exceptia celor pivotante.
In stratul de 0 - 19 cm, numarul de radacini este de 21 – 47% in functie de portaltoi, intre 40 - 60 cm, este de 8 - 15%, iar sub 80 cm abia 2 - 8%. Din bionasa totala a pomului, radacinile reprezinta 40,5% la altoirea pe corcodus, 37,0% pe prunul franc si abia 25,4% pe prunul rosu de Simleu.
Trunchiul este drept la majoritatea soiurilor sau torsionat ( Timpuriu de Arad ) cu scoarta brun-inchis sau brun-alburie crapata, usor exfoliata. Trunchiul este sensibil la gerurile tarzii ( februarie ) si la orice lovitura mecanica.
Coroana este destul de voluminoasa, potrivit de densa iar forma rotunda difera in functie de soi. Majoritatea soiurilor au coroana globuloasa larga ( Cea mai buna de Ungaria, Litoral, Olimp, Mamaia), largpiramidala ( timpurii de Arad ), invers piramidala ( Royal ) si chiar turtita ( Falca rosie, Rosii de Baneasa ).
Caisul este o specie productiva, soiurile nefiind afectate de alternanta de rodire, diferentiaza multi muguri floriferi. Productia medie pe pom este de regula de 40 - 60 kg, putand atinge usor 80 - 100 kg. In Asia se intalnesc pomi care produc 500 – 700 kg, iar la noi unii pomi izolati pot produce 150 - 200 kg.
La cais frunzele sunt simple dispuse altern. In functie se soi frunzele pot avea forma subrounda, scurt-ovala sau codiforma. Sunt glabre, lucioase si usor coriacee. Marginile limbului pot fi simplu serate, ca la soiurile Mari timpurii si Falca rosie sau dublu serate ca la soiul Timpurii de Arad, simplu crenate la Cea mai buna de Ungaria sau simplu si dublu crenate ca la Rosu timpuriu si Royal.
Dupa organele pe care la genereaza din ei, mugurii sunt de doua feluri: vegetativi si floriferi. Mugurii vegetativi au o forma conica, ascutita si dau nastere la lastari. Sunt mai mici decat cei floriferi. Mugurii floriferi sunt mari, bombati cu varful rotunjit. Pe ramurile de rod la subsoara unei frunze se gasesc grupe de 2 - 3 sau 5 - 7 muguri din care majoritatea sunt floriferi numai cel central fiind vegetativ.
Ramurile caisului pot fi de schelet, de semischelet si ramuri de rod. Ramurile de rod la cais sunt ramurile lungi, ramurile mijlocii si buchete de mai. Majoritatea soiurilor rodesc pe ramuri lungi si mijlocii comportandu-se ca soiuri standard ( Cea mai buna de Ungaria, Mari de Cenad, Mamaia ).
Modul de inmultire.
Caisul se poate inmulti si prin seminte dar nu isi pastreaza caracterele ereditare in totalitate de sceea se inmulteste pe cale vegetativa prin altoire.
Astfel caisul se altoieste in mod obisnuit pe zazar, cais franc, corcodus, prun si in cazuri speciale pe migdal, piersic sau porumbar.
Dintre soiurile timpurii se recomanda : NJA 19, Traian, Harcot, Tudor, precum si Goldrich, Saturn, Venus, Callatis, Cea mai Buna de Ungaria, cu coacere mijlocie, lista celor cu coacere tarzie fiind completata de Olimp, Comandor si Litoral.
Portaltoii caisului.
Gama relativ mare a portaltoilor a permis ca zona de cultura a caisului sa se extinda chiar in conditiile edafice mai putin potrivite pentru specia " Prunus armeniaca ".
Autor: Claudia Florea