Evolutia Omului
Introducere Trasaturi caracterisice ale omului Originile umane HARTA SITURILOR
Introducere
Evoluția omului modern a început în urmă cu milioane de ani. Nu e ușor de urmărit, căci dovezile de care dispunem provin din descoperiri izolate, fără legătură între ele, ceea ce îngreunează formarea unei imagini coerente. Dominația lui Homo sapiens este de dată relativ recentă.
Evolutia nu are loc neaparat intr-o linie dreapta continua si cu o viteza constanta. Exista lacune in cunostintele noastre, si traiectoria exacta a evolutiei este necunoscuta, desi presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii. Analizarea si compararea DNA-ului este o metoda folosita des in determinarea paternitatii sau stabilirea unui grad de rudenie intre doua persoane. Aceeasi metoda ne permite sa spunem ca cimpanzeii sunt cea mai apropiata ruda a noastra inca in viata (oamenii si cimpanzeii bonobo au in comun 98.4% din ADN). Aceasta insa nu inseamna ca oamenii au evoluat din cimpanzei. Stramosul comun al oamenilor si cimpanzeilor a trait acum 7 milioane de ani si a disparut intre timp. Cifrele din dreapta in diagrama urmatoare arata cat de diferit este ADN-ul diferitelor specii de primate comparate cu cimpanzeul bonobo. Observam ca cele doua specii de cimpanzeu difera cu 0.7%. De asemenea, se observa ca speciile sunt cu atat mai diferite cu cat s-au despartit din linia ce a dus la cimpanzeul bonobo mai demult (diferenta creste relativ constant cu aproximativ 0.7% in trei milioane de ani).
Cand Darwin a publicat faimoasa sa carte "Evolutia Speciilor", urmata de "Originea omului" nu se descoperise practic nici o fosila a stramosilor omului. Aceasta a dat nastere frazei "veriga lipsa", adica o fosila care sa fac legatura intre oameni si primate. De atunci, imaginea s-a schimbat complet si evolutia omului este mult mai bine inteleasa. Un numar mare numar de fosile, oase si dinti au fost descoperite in diferite locuri prin Africa, Europa si Asia. Unelte de piatra, os si lemn, vetre de foc, asezari sau locuri funerare, au fost descoperite, de asemenea. Ca urmare a acestor descoperiri in archeologie si antropologie, s-a reusit formarea unei imagini despre evolutia homininelor (si evolutia omului) timp de 4 - 5 milioane de ani.Trasaturi caracterisice ale omului
Mersul Biped
Mersul pe doua picioare, este una dintre cele mai timpurii caracteristici evolutive ale homininelor. Aceasta caracteristica ce apare in evolutia omului nu este atat de radicala pe cat pare - cimpanzeii au abilitatea de a sta si a se deplasa in doua picioare, si o fac deseori. Noua forma de locomotie a dus la modificari ale scheletului, mai ales in partea de jos a coloanei vertebrale, pelvis si picioare. Datorita faptului ca aceste schimbari pot fi determinate studiind oasele fosile, pozitia bipeda este de multe ori vazuta ca o trasatura definitorie a subfamiliei hominine. Mersul biped apare odata cu disparitia marilor paduri si inlocuirea lor cu savana. Mersul biped le permite oamenilor arhaici, printre altele, sa care hrana pe distante din ce in ce mai mari si sa observe mai bine imprejurimile.
Marimea Craniului
Majoritatea abilitatilor umane de a se folosi de unelte si obiecte felurite isi are originea in complexitatea creierului. In timpul evolutiei omului, marimea creierului s-a triplat. Aceasta crestere in volum poate fi pusa pe seama schimbarilor din comportamentul homininelor. Omul pare a fi mai desptept decat ar fi necesar pentru supravietuirea in savana. De aceea, este rezonabil sa presupunem ca cresterea in volum a creierului s-a datorat mai degraba selectiei sexuale sau competitiei intre hominine decat datorita competitiei intre hominine si animalele vanate sau pradatori. Evolutia poate crea bucle de feedback pozitive. Exact acest lucru a avut loc in evolutia omului: cu cresterea inteligentei se creaza o societate mai complexa, in care indivizii mai inteligenti au mai mult succes, creand o societate si mai complexa care necesita si mai multa inteligenta s.a.m.d. Remarcam ca cimpanzeii sunt de asemenea mai inteligenti decat pare a fi necesar pentru viata lor relativ usoara; cimpanzeii insa traiesc in grup, dupa reguli relativ complexe, in care masculii formeaza aliante intre ei pentru a putea ajunge la conducerea grupului. O pozitie inalta in ierarhia grupului duce la cresterea succesului reproductiv, iar pentru asta este nevoie de un anumit nivel de inteligenta.De ce nu continua cimpanzeii a evolueze si sa devina la fel de destepti ca omul? Pentru ca un creier mai mare insemna un consum de energie mai mare, care nu poate fi intotdeauna sustinut. La fel, un leu mai mare poate avea mai mult succes la vanatoare, insa necesita mai multa energie si deci trebuie sa manance mai mult. Marimea oprima a unui leu este exact cea care o are. In acelasi fel, inteligenta optima a cimpanzeului pentru mediul si "societatea" in care traieste este exact cea pe care o are.
Tehnologia hominidelor pare remarcabila, insa uneori ea ramane practic neschimbata pe perioade mari de timp (peste jumatate milion de ani). In general, cu cat tehnologia avanseaza mai mult, cu atat avanseaza mai repede; lucru valabil si in ziua de astazi. Cu evolutia de noi specii, unelte din piatra si alte artefacte de acest fel, au devenit extrem de numeroase si complicate. Cele mai vechi hominide cunoscute, descoperite in sudul si estul Africii, au inceput sa migreze in regiunile tropicale si subtropicale ale Eurasiei cam acum un milion de ani, si inspre zonele temperate acum 500,000 de ani. Mult mai tarziu (acum 50,000 de ani), hominidele au fost capabile sa traverseze bariera naturala a apelor, pana in Australia. Doar dupa aparitia omului modern, migratia a atins si America, acum 30,000 de ani. Remarcam ca au fost mai multe migratii ale hominidelor din Africa. Omul modern reprezinta ultima migratie si inlocuieste treptat celelalte hominide prezente deja in zonele care le ocupa.
Fata si Dintii
A treia mare tendinta in evolutia omului este micsorarea treptata a fetei si dintilor. Toate maimutele mari sunt dotate cu dinti mari, si canini proeminenti. Primele hominine prezentau astfel de canini, dar cele care au urmat au prezentat o tendinta clara de atrofiere. De asementea, premolarii si molarii s-au atrofiat si ei in dimensiuni. Reducerea dimensiunilor fetei, maxilarului si mandibulei este asociata cu aceste schimbari. La primele hominine, fata era mare si situata in fata cutiei craniene. Odata cu micsorarea dintilor si cu marirea creierului, fata a devenit mai mica si pozitia ei s-a schimbat. Astfel, fata oamenilor actuali este situata mai degraba sub cutia craniana, decat in fata acesteia.
Originile Umane
Introducere
Fosilele provenite de la stramosii omului, se impart in doua genuri: australopitecus si homo, si provin de acum 5 milioane de ani. Natura arborelui evolutiv al hominidelor inainte de aceata data este nesigura. Acum 7 pana la 20 de milioane de ani, maimutele primitive erau raspandite in Africa si mai tarziu in Eurasia. Cu toate ca s-au gasit numeroase fosile, felul de viata al acestor creaturi, si legatura lor cu maimutele actuale si cu oamenii este cauza unor dezbateri intre cercetatori. Una dintre aceste maimute fosile, cunoscuta sub numele de Sivapithecus, apare sa imparta unele trasaturi cu marea maimuta asiatica, urangutanul, care poate fi urmasul direct. Nici una dintre aceste fosile nu ofera evidente clare ca ar face parte dint-o linie evolutiva care sa duca la familia hominide.
Australopithecus
Evidentele fosile ale evolutiei omului incep cu Australopithecus. Fosile din acest gen au fost descoperite intr-un numar mare de locuri, in sudul si estul Africii. Datand de aproape 4 milioane de ani, acest gen pare sa fi disparut acum 1 milion de ani. Toti membrii erau bipezi, si deci hominine. Dar, observand dintii, falcile si marimea creierului, difereau totusi destul de mult intre ei ai au fost impartiti in sase specii: A. Anamensis, A. Afarensis, A. Aethipicus, A. Africanus, A. Robustus si A. boisei.
A. Anamensis si A. Aethipicus sunt decoperiri recente si se stie destul de putine despre ei. A. Afarensis traia in estul Africii acum 3 - 4 milioane de ani. Gasit pe teritoriul tarilor Etiopia si Tanzania, A. Afarensis avea un creier mai mic decat cel al cimpanzeilor. Unii membri posedau canini mai proeminenti decat cei ai homininelor de mai tarziu. Nici un fel de unelte nu au fost gasite cu fosilele lor.
Acum 2.5 - 3 milioane de ani, A. Afarensis a evoluat in A. Africanus. Cunoscut, la inceput in zone din sudul Africii, A. Africanus avea un creier similar cu cel al predecesorului sau. Oricum, cu toate ca marimea molarilor s-a pastrat, caninii, au crescut doar pana la nivelul celorlalti dinti. Nici cu A. Africanus nu s-au descoperit unelte.
Acum 2.6 milioane de ani, evidente fosile, indica prezenta a cel putin doua, si probabil in total a patru specii separate ale homininelor. O astfel de despartire evolutiva se pare ca s-a produs cu un segment al hominidelor, evoluand in genul homo, si mai apoi in omul modern, in timp ce celelalte au disparut. Ultimele astfel de specii disparute sunt A. Robustus, limitat la Africa de sud, si A. boisei, descoperit doar in estul Africii. A. Robustus prezenta dinti, falci si muschi mai mari decat la restul genului. Au disparut acum 1 milion de ani.
Genul Homo
Harta de mai jos prezinta evolutia homininelor in timp. Observam ca aparitia unei specii noi nu inseamna disparitia speciei-mama. A. bosei continua sa traiasca aproape un milion de ani dupa aparitia A robustus. Remarcam ca pana la 4 specii de hominide au trait in acelasi timp, desi nu neaparat in acelasi spatiu geografic.
Unii cercetatori cred ca dupa despartirea evolutiva care a dus la apraritia lui A. Robustus, A. Africanus a evoluat in genul Homo. Daca este asa, atunci aceasta schimbare a avut loc acum 2.5 - 2 milioane de ani. Fosile datand din aceasta perioada arata un ciudat amestec de trasaturi. Unele hominine posedau un creier mare, dar si diti dezvoltati. Altele aveau dinti de dimensiuni reduse, dar si un creier mic. Un numar semnificativ de cranii si mandibule fosile din aceasta perioada au fost gasite in Tanzania si Kenya, in estul Africii si sunt catalogate ca apartinand de Homo Habilis. Acestea reprezinta primele fosile descoperite impreuna cu unelte de piatra. Homo Habilis au multe in comun cu primi australopiteci si cu membrii de mai tarziu ce apartin genului Homo.
Primele evidente considerabile ale uneltelor de piatra vin din Africa, acum 2.5 milioane de ani. Aceste unelte nu au fost gasite asociate cu o specie de hominine in particular. S-au descoperit in Africa, locuri datand de 1,5-2 milioane de ani, unde pe langa uneltele de piatra existau si oase cu urme (zgarieturi) care provin de la uneltele din piatra. Acestea ne spun ca homininele consumau carne, dar cata provenea din vanat nu se stie, asa cum nu se cunoaste nici cantitatea de plante si insecte pe care acestea inca le mai consumau. Nu se cunoaste nici daca aceste activitati apartineau exclusiv hominidelor sau si australopitecii aveau aceste obiceiuri. (hominidele reprezinta genul homo, pe cand hominine se refera si la genul australus).
Descoperiri arheologice atesta existenta acum 1.5-1.6 milioane de ani, in nordul Kentei, a unei specii Homo, cu creierul dezvoltat, dintii mai atrofiati: Homo erectus. Intre 700.000 si 1 milion de ani vechime este atestata raspandirea acestuia in diferite parti tropicale, pana in regiunile temperate din Asia. Un numar de puncte arheologice contin unelte sofisticate. In pestera Zhoukoudian, in nordul Chinei, exista evidentele utilizarii focului. Fosilele care au fost gasite sunt ale unor animale mari ca elefantii, lucru care atesta specializarea hominidelor.
In timpul lui H. erectus, evolutia umana a continuat. Marimea creierului este mult mai mare decat cea de la homininele vechi, variind intre 750-800 cm3. Mai tarziu, H. erectus avea cranii cu volume de 1,100-1300 cm3, apropiate de cele ale lui Homo sapiens.
Homo Sapiens Sapiens
Omul modern, Homo sapiens sapiens, a aparut prima data acum 100,000 de ani. H. Neanderthalensis populau estul si centrul Europei, incepand de acum 100,000 de ani si pana acum 35,000-40,000 de ani, cand au disparut. Fosile de H. sapiens, mai diferite, au fost gasite si in alte parti ale lumii.
Trasaturile omului de Neandertal (dreapta), o frunte joasa, tesita, o fata lata, fara barbie, sunt prea primitive pentru a putea fi considerati stramosii nostri. Cercetatorii plaseaza H. Sapiens Neanderthalensis pe o ramura diferita, care a disparut. Potrivit acestei teorii originile omului pot fi gasite in Africa de sud. Evoluand acum 90,000-200,000 de ani, acesti oameni s-au raspandit pe toata suprafata planetei, luand locul vechilor H. sapiens. Suport pentru aceasta teorie vine urmarind ADN-ul din mitocondriile aflate in celulele femelelor stramosilor nostri. Aceasta cautare confirma ipoteza cum ca oamenii au evoluat dintr-o singura generatie sud-sahariana, sau din sud-estul Asiei. Datorita metodei folosite, aceasta presupunere poarta numele de "Ipoteza Evei".Cunoastem evolutia omului prin interpretarea fosilelor descoperite, dar imaginea este departe de a fi completa. Doar viitoarele fosile ne vor permite sa completam lacunele existente in cunostintele noastre despre evolutia omului. Folosind metode sofisticate, cercetatorii pot sa dateze fosilele mult mai exact decat in trecut. In viitor vom observa o crestere enorma in informatii despre evolutia omului
